Cancerul de colon, o maladie cu evolutie lenta, care poate fi prevenita

Ca frecventa, cancerul de colon este a treia afectiune oncologica in Romania, dupa cancerul pulmonar si cel mamar si pe locul doi, dupa cancerul pulmonar in ceea ce priveste mortalitatea, dupa cum rezulta din datele Institutului National de Statistica, centralizate in cursul anului 2019.

Situatia in ceea ce priveste rata imbolnavirilor de cancer de colon este aproximativ similara si la nivel mondial, anual fiind inregistrate circa 1,8 milioane de cazuri noi. Ceea ce este de notat este faptul ca o treime din aceste cazuri pot fi prevenite prin simple controale de rutina, care se adreseaza persoanelor cu varsta de peste 45 de ani si celor care, din motive asociate, pot avea un risc crescut de aparitie a bolii. Pe de alta parte, datele existente la nivel mondial arata ca cea mai mare mortalitate din cauza cancerului de colon exista in statele cu un sistem medical precar, unde accesul la asistenta medicala este dificil, iar preventia ramane la stadiul de teorie.

• Ce este cancerul de colon
• Cauzele aparitiei cancerului de colon
• Factori de risc
• Simptomele cancerului colorectal
• Diagnosticarea cancerului de colon si colorectal
• Stadiile cancerului de colon
• Tratamentul cancerului de colon
• Prevenirea cancerului de colon

 

 

Ce este cancerul de colon

Cancerul de colon si cancerul colorectal (care combina cancerul de colon si cancerul de rect) sunt afectiuni maligne ce apar la nivelul intestinului gros, ultimul segment al tubului digestiv. Aceste afectiuni debuteaza la nivelul rectului (partea finala a tubului digestiv) sau la nivelul colonului (intestin gros). 

Cancerul de colon afecteaza de regula persoanele care au peste 45-50 de ani, desi poate sa apara la orice varsta. De obicei, incepe prin aparitia unor formatiuni necanceroase (benigne) pe peretele intestinului gros, numite polipi. Cu timpul, nedepistati si netratati, unii dintre polipi se pot modifica si pot declansa boala canceroasa.

Cancerul de colon este un carcinom format din celulele epiteliale (membranele celulelor care ajuta la protejarea sau acoperirea organelor). Carcinoamele pot invada tesuturile si organele inconjuratoare si metastazeaza spre nodulii limfatici si alte zone din organism. Cele mai cunoscute forme de cancer in acest grup sunt cancerele de san, de prostata, de plaman si, nu in ultimul rand, de colon.

 

Cauzele aparitiei cancerului de colon

Cauzele care duc la aparitia cancerului de colon si a celui colorectal nu sunt complet descifrate. Exista mai multi factori de risc, precum si o componenta genetica, dar, similar tuturor celorlalte tipuri de afectiuni maligne, cauza principala este o mutatie la nivelul ADN-ului. In consecinta, celulele respective se inmultesc, nu mai mor, asa cum se intampla cu celulele normale, care au o durata de viata prestabilita, formeaza tumori si invadeaza tesutul adiacent. Celulele canceroase pot migra in alte parti ale corpului pentru a forma depozite acolo (metastaze), situatie frecventa pentru acest tip de cancer.

 

Factori de risc

Exista o serie de factori despre care medicii considera ca pot creste riscul unei persoane de a face aceasta forma de cancer. 

• Varsta inaintata – cancerul de colon poate fi diagnosticat la orice varsta, dar majoritatea persoanelor cu cancer de colon au in jur de 50 de ani. Este de notat faptul ca, in ultima decada, rata de imbolnavire la persoanele din segmentul de varsta 40-45 a crescut. 
• Rasa afro-americana are un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon decat oamenii din alte rase.
• Istoric personal – alte afectiuni maligne sau cancer colorectal vindecat in antecedentele medicale ale pacientului. Se considera ca acest tip de cancer este una din afectiunile maligne cu probabilitate foarte mare de recidiva. 
• Boli inflamatorii intestinale – colita ulceroasa si boala Crohn, boala colonului iritabil cresc posibilitatea aparitiei cancerului de colon.
• Sindroamele mostenite – unele mutatii genetice care se transmit din generatie in generatie pot creste semnificativ riscul de cancer colorectal. Cele mai frecvente sunt polipoza adenomatoasa familiala si Sindromul Lynch. Prima este o boala ereditara rara, caracterizata prin dezvoltarea progresiva a mii de polipi la nivelul colonului. Boala este asimptomatica pana la 20-30 de ani. Sindromul Lynch, cunoscut si sub numele de cancer colorectal non-polipozic ereditar, este cea mai comuna boala care creste riscul cancerului de colon si poate provoca aparitia acestuia la o varsta timpurie. Este important de spus ca factorul genetic, desi exista, produce un numar foarte mic din cazurile de cancer de colon si cancere rectale. 
• Rude de sange care au sau au avut cancer colorectal – este un factor care trebuie luat extrem de serios in seama si este considerat un detaliu care creste riscul real al aparitiei bolii. Daca si mai multi membri ai familiei au cancer de colon sau de rect, probabilitatea este si mai mare.
• Dieta cu continut scazut de fibre si continut ridicat de grasimi. Cancerul de colon si cel rectal pot fi asociate cu o dieta tipica omului modern, cu un continut scazut de fibre si foarte bogata in grasimi si calorii. Cercetarile in acest domeniu au avut rezultate mixte, uneori contradictorii, insa majoritatea medicilor accepta ca un consum crescut de carne si carne procesata reprezinta un factor agravant suplimentar in aparitia cancerului colorectal.
• Viata sedentara – persoanele inactive au un risc crescut de a dezvolta cancer de colon. Activitatile fizice regulate pot reduce riscul de cancer de colon.
• Diabetul si rezistenta la insulina cresc posibilitatea aparitiei cancerului de colon.
• Obezitatea – supraponderalii au un risc crescut de cancer de colon si de a face forme grave ale acestei boli in comparatie cu persoanele cu greutate normala. Reducerea greutatii corporale scade riscul. 
• Fumatul poate creste riscul de cancer de colon.
• Alcool – consumul constant si crescut de alcool creste riscul de cancer de colon.
• Radioterapia pentru cancer. Radioterapia abdominala pentru tratarea altor tipuri de cancer favorizeaza aparitia cancerului de colon.

 

Simptomele cancerului colorectal

Cancerul colorectal poate sa nu prezinte simptome sesizabile sau deranjante, mai ales in stadiile incipiente ale bolii. Acesta este un argument esential in plus in favoarea metodelor de preventie, care pot depista boala chiar si in faza incipienta cand este asimptomatica. 

Primele simptome pot fi: 

• Constipatie care aterneaza cu diaree;
• Modificari ale culorii scaunului;
• Modificari ale formei scaunului (scaunul subtire ca un creion);
• Sange in scaun;
• Sangerare rectala;
• Balonare excesiva si continua, fara o cauza certa care sa poata fi asociata cu alimentele consumate;
• Crampe abdominale;
• Durere abdominala.

Simptomele stadiilor mai avansate ale bolii, de regula trimit pacientul (care nu face investigatii preventive) la medic, pentru ca ele devin deranjante si afecteaza calitatea vietii. Stadiile III si IV ale bolii sunt considerate tardive, tratamentele sunt radicale, traumatizante si sansa de vindecare scade foarte mult. In plus, exista riscul aparitiei metastazelor. 

 

Astfel, la simptomele initiale ale bolii, se adauga: 

• Oboseala excesiva;
• Slabiciune inexplicabila;
• Pierderea neintentionata in greutate;
• Modificari ale scaunului care dureaza mai mult de o luna;
• Senzatia ca intestinele tale nu sunt complet goale;
• Varsaturi frecvente, fara o cauza clara;
• Icter (ochi galbeni si paloare accentuata);
• Umflarea mainilor si a picioarelor;
• Dificultati de respiratie;
• Dureri de cap cronice;
• Vedere incetosata;
• Fracturi osoase.

 

Tipuri de cancer colorectal

Cel mai frecvent tip de cancer de colon incepe de la adenocarcinoame. Conform American Cancer Society, adenocarcinoamele constituie 96% din toate cazurile de cancer de colon. Adenocarcinoamele se formeaza in celulele mucusului, fie in colon, fie in rect. Mai putin frecvent, cancerul colorectal este cauzat de alte tipuri de tumori, cum ar fi: 

• Limfoame – care se pot forma mai intai in ganglioni sau in colon, carcinoizi, care incep din celulele hormonale din intestine; 
• Sarcoame  – care se formeaza in tesuturile moi, cum ar fi muschii din colon;
• Tumorile gastrointestinale – care debuteaza ca forme benigne si apoi devin canceroase. 

 

Polipii intestinali

Polipii sunt formatiuni care pot aparea in mai multe locuri in tubul digestiv, fiind mai frecventi pe colon, variaza de la jumatate de centimetru pana la cativa centimetri in diametru si au diferite forme si profunzimi in peretele intestinal. Polipii sunt foarte des intalniti la adulti si sunt relativ rari la persoanele sub 20 de ani. 

Statisticile arata ca, la 60 de ani, una din patru persoane poate avea polipi intestinali. Cauzele care duc la aparitia lor are legatura directa cu o dieta bogata in grasimi. Aceasta nu este, insa, o certitudine, dar este o cauza foarte probabila. Aparitia polipilor intestinali are in mod cert o componenta genetica. 

Exista doua tipuri de polipi: hiperplazici si adenomatosi. Polipul hiperplazic nu are risc de cancer, iar cel adenomatos este considerat precursorul majoritatii cancerelor de colon. Cu toate acestea, majoritatea polipilor de acest gen nu devin niciodata cancerosi. 

Este imposibil de determinat care dintre polipii adenomatosi au potential cancerigen, dar risc real au cei mai mari (peste trei centimetri), care pot contine deja zone de cancer. Recomandarea preventiva este rezectia tuturor polipilor la colonoscopie.

 

Majoritatea polipilor nu prezinta simptome 

Din cauza faptului ca existenta acestor polipi intestinali nu produce aproape niciun fel de simptom, poate ocazional si rar, scaune cu sange, cea mai buna metoda de a detecta polipii este screeningul persoanelor fara simptome. Acesta ajuta la identificarea si eliminarea polipilor inainte de a se maligniza. 

Testarea este esentiala pentru persoanele cu factor de risc crescut si trebuie sa intre in rutina omului sanatos ca cea mai buna, cea mai ieftina si cea mai sigura cale prin care afectiunile majore pot fi prevenite sau tratate in stadii incipiente, unde rata de vindecare tinde catre 100%. Un rol esential il are, in tot procesul de preventie, accesul la concierge medical ca solutie pentru obtinerea unor sfaturi medicale de calitate, a unei a doua opinii si, mai ales, accesul rapid la servicii medicale performante.

Un argument in plus in favoarea testarii periodice este acela ca, in cele mai multe cazuri, procesul de malignizare este lent si poate dura de la opt pana la 10 ani, pana cand celulele epiteliale din polipi incep dezvoltarea masiva. Cancerul colorectal este unul din cele mai lente tipuri de cancer, fapt care il face foarte usor de prevenit. 

Alte tehnici de screening: 

• Testarea pentru identificarea urmelor de sange in scaun, un indicator foarte bun care anunta existenta polipilor cu tendinta de malignizare;
• Sigmoidoscopie pentru treimea inferioara a colonului;
• Test radiologic cu clisma cu bariu;
• Colonoscopie virtuala – colonoscopia ca metoda de screening pentru inlaturarea oricarui polip gasit in aceasta procedura.

 

Diagnosticarea cancerului de colon si colorectal

Diagnosticarea corecta este esentiala pentru stabilirea celei mai bune terapii. Pe de alta parte, diagnosticarea este o procedura individualizata de la caz la caz. Procesul cuprinde examene clinice, teste si investigatii imagistice. Diagnosticul precis vine dupa efectuarea de teste citologice, care stabilesc clar natura celulelor, biopsia fiind metoda sigura de a confirma cancerul de colon. Biopsia presupune prelevarea unor probe de testut si analiza lor in laborator. 

Alte proceduri de diagnostic intervin in stabilirea cu precize a localizarii si stadiului afectiunii:

• Colonoscopia – permite vizualizarea in interiorul rectului si colonului. Este si masura cea mai simpla de preventie, pentru ca poate indeparta polipii intestinali cu potential canceros si poate monitoriza evolutia acestora, prin investigatii regulate; 
• Testarea moleculara a tumorii – pentru identificarea genelor specifice, a proteinelor si a altor factori unici tumorali, ceea ce permite stabilirea unui plan terapeutic individual;
• Teste de sange – numararea celulelor rosii din sange, parte a hemoleucogramei complete, poate indica posibile sangerari la nivelul intestinului, cauzate de cancerul colorectal;
• Scanarile CT – obtinerea de imagini tridimensionale din interiorul organismului, putand fi utilizate pentru a estima dimensiunea tumorii;
• Scanarile RMN – pentru masurarea dimensiunii tumorii; se administreaza o substanta de contrast inainte de scanare pentru obtinerea unor imagini clare;
• Ecografia – ultrasonografia endorectala este o tehnica utilizata pentru a depista cancerele rectale profunde si pentru stabilirea planului de tratament.

 

Stadiile cancerului de colon

Procedurile medicale impun ca, in momentul in care un pacient este diagnosticat cu cancer de colon, trebuie efectuate o serie obligatorie de investigatii suplimentare pentru a determina amploarea bolii. Acest proces se numeste stadializare. 

Stadializarea determina cat de avansata este efectiv boala. Stadializarea cancerului colorectal variaza de la stadiul I, cel mai putin avansat, pana la stadiul IV, cel mai avansat cancer. 

Cancerele colorectale din stadiul I implica numai straturile interioare ale colonului sau rectului. Prognosticul este unul foarte bun, rata de vindecare fiind de peste 90%. Cancerul din stadiul II prezinta o crestere si o extindere mai mare a tumorii prin peretele colonului sau rectului in structurile adiacente. Cancerele colorectale din stadiul III manifesta raspandirea cancerului catre ganglionii limfatici locali. Cancerul colorectal din stadiul IV (metastatic) s-a metastazat la alte organe sau la ganglionii limfatici, departe de formatiunea tumorala initiala.

Prognosticul favorabil scade cu evolutia stadiilor cancerului. Cu toate acestea, chiar si in stadiul IV de cancer colorectal, exista posibilitatea tratamentului.

 

Tratamentul cancerului de colon

Cancerul de colon se vindeca, daca este identificat la vreme si tratat corect. Chirurgia este cel mai frecvent tratament medical pentru cancerul de colon. In timpul interventiei chirurgicale, tumora si regiunea adiacenta acesteia din lumenul colonului, impreuna cu ganglionii limfatici adiacenti, sunt eliminate. La pacientii cu cancer rectal, segmentul terminal al intestinului este indepartat permanent. Chirurgul creeaza, apoi, o deschidere (colostomie) pe peretele abdominal prin care se excreta deseurile solide din colon. Pacientii primesc asistenta medicala si psihologica, ajutandu-i sa se adapteze la acest nou tip de viata, iar majoritatea celor cu colostomii revin la un stil de viata normal.

Pentru majoritatea persoanelor cu cancer de colon in stadiu precoce (stadiul I si cel mai mult stadiul II), chirurgia este singurul tratament necesar. Chimioterapia poate fi oferita unor persoane cu cancer de stadiu II care au factori ce sugereaza ca tumora poate reveni. Cu toate acestea, daca celulele canceroase cu originea in colon s-au raspandit la ganglionii limfatici locali (ceea ce corespunde cu stadiul III al bolii), riscul recidivei este ridicat, chiar daca toate probele vizibile ale cancerului au fost eliminate. Acest lucru se datoreaza probabilitatii crescute ca celule canceroase minuscule sa fi migrat spre ganglioni si alte organe. Chimioterapia scade riscul revenirii cancerului. 

Chimioterapia poate incepe si inainte de interventia chirurgicala si s-a dovedit ca reduce simtitor riscul recidivei si al metastazelor, fiind recomandata tuturor pacientilor cu cancer de colon in stadiul III care au o stare generala de sanatate rezonabila, pentru a putea suporta tratamentul medicamentos. 

Efectele secundare ale chimioterapiei variaza de la o persoana la alta si, de asemenea, depind de tipul de medicament folosit. Medicatia moderna este de obicei bine tolerata, iar efectele secundare sunt suportabile. Medicamentele anticanceroase distrug celulele care au o viteza de crestere rapida, acesta fiind si motivul pentru care sunt afectate si globulele rosii normale, trombocitele si celulele albe din sange care, in mod normal, cresc rapid. Ca urmare, efectele secundare comune includ anemia, pierderea de energie si o rezistenta scazuta la infectii. Chimioterapia poate provoca caderea parului, afectiuni bucale, greata, varsaturi si diaree, dar aceste efecte sunt trecatoare.

Medicul oncolog este cel care stabileste terapia si trebuie sa explice clar care sunt optiunile de chimioterapie adjuvanta, precum si efectele secundare. Conceptul de consiliere pe probleme medicale – concierge medical – aliniat celor mai inalte standarde internationale, isi dovedeste din plin utilitatea si eficienta, mai ales in cazul pacientilor oncologici, unde este necesar accesul la medicina de top prin servicii complexe cu traseu medical facil, adaptat cu precizie la nevoile reale ale pacientului.

 

Tratamentul in stadiul IV

Odata ce cancerul de colon s-a extins departe de locul tumorii primare, boala ajunge in stadiul IV. Sistemul limfatic este calea de transport a celulelor canceroase, care se localizeaza si se dezvolta in alte organe. Terapia de baza este chimioterapia. S-a dovedit ca aceasta imbunatateste calitatea si creste durata vietii. Chimioterapia nu poate vindeca cancerul de colon metastatic, dar poate dubla speranta de viata si permite o buna calitate a vietii. 

Radioterapia in tratamentul primar al cancerului colorectal s-a limitat la tratarea cancerului rectului. Cauza o reprezinta miscarile peristaltice ale colonului, astfel ca acesta nu poate fi tratat prin radioterapie care impune imobilitatea totala a organului iradiat. In schimb rectul, segmentul final al colonului, este fix in pelvis. In plus, este in relatie cu multe alte structuri, iar pelvisul este un spatiu mai restrans. Din aceste motive, o tumora rectala este greu de indepartat chirurgical. In consecinta, pentru toate cazurile de cancer rectal, cu exceptia celor mai timpurii, se recomanda tratamentul initial de chimioterapie si radiatii (un tratament local intr-o zona definita), pentru a reduce dimensiunile tumorale. 

Radioterapia va fi folosita ocazional ca tratament paliativ pentru a reduce durerea cauzata de cancerul de colon sau rectal recurent sau metastatic.

 

Prevenirea cancerului de colon

Cea mai eficienta metoda este preventia prin detectarea precoce si indepartarea polipilor colorectali precancerosi. Chiar si in cazurile in care cancerul s-a dezvoltat deja, detectarea timpurie imbunatateste in mod semnificativ sansele unei vindecari chirurgicale minim invazive.

Activitatea fizica regulata este asociata cu un risc mai mic de cancer de colon. Utilizarea aspirinei pare, de asemenea, sa scada riscul de cancer de intestin. Utilizarea de estrogen combinat si progestin in terapia de substitutie hormonala scade riscul de cancer de colon la femeile aflate in postmenopauza. Terapia de inlocuire a hormonilor are, insa, alte riscuri si trebuie discutata cu un medic.

Testarea genetica fara consiliere prealabila este descurajata din cauza caracterului complicat al interpretarii rezultatelor testului si a abordarii ulterioare, dar ramane o solutie care practic poate impiedica aparitia bolii la persoanele cu risc real.

Dieta pentru prevenirea cancerului de colon. Reducerea aportului de grasimi si cresterea fibrelor alimentare pot sa reduca riscul in mod substantial. Se postuleaza ca fibrele bogate in dieta duc la crearea de scaune voluminoase care pot elimina din intestine eventualii factori cancerigeni. 

Screening pentru cancerul colorectal. Exista diferite tipuri de teste de screening pentru cancerul colorectal: teste de sange, sigmoidoscopie, colonoscopie, colonoscopie digitala si testare ADN a scaunului. Este recomandat ca o consultatie si screeningul sa inceapa cel tarziu la varsta de 50 de ani pentru adultii cu risc mediu. Ideal este ca pacientilor sa li se ofere o selectie de optiuni de screening, folosind decizia comuna medic-pacient pentru a ajunge la cea mai buna alegere a programelor de screening pentru fiecare individ.

Testele de sange identifica unele cantitati microscopice de sange. Acestea sunt convenabile si ieftine si pot fi un semnal de alarma important cu privire la riscul unor probleme la nivelul colonului, inclusv cele din categoria maladiilor canceroase. 

Sigmoidoscopia flexibila este un examen al rectului si al colonului inferior, folosind un tub de vizualizare, iar colonoscopia utilizeaza un tub lung flexibil, care poate examina intreaga lungime a colonului. Prin acest tub, medicul poate vizualiza si realiza fotografii cu interiorul colonului si, de asemenea, poate face biopsii si poate elimina polipii.

Cancerul de colon este una din afectiunile maligne frecvente. In replica, acest tip de maladie canceroasa face parte din categoria celor care pot fi usor prevenite. Putine afectiuni de acest tip beneficiaza de posibilitatea unei abordari preventive atat de eficiente. Din pacate, preventia este foarte putin accesibila populatiei care prezinta un risc real si aproape indisponibila celor care isi pretuiesc cu adevarat sanatatea si vor sa previna afectiuni grave prin investigatii de rutina. Medicina performanta, la un alt standard, vine sa completeze aceasta carenta a sistemelor publice de sanatate si ofera consiliere si strategie practica eficienta exact in acest sens.  

Sursa foto: shutterstock.com