Diversificarea alimentatiei la bebelusi

Introducerea in alimentatia bebelusului a altor alimente decat laptele matern sau formula de lapte este numita diversificare sau intarcare incompleta ori complementara, iar opinia medicala generala este ca aceasta faza trebuie sa inceapa cand bebelusul implineste sase luni. Diversificarea este un pas important in evolutia copilului, dar, totodata, trebuie acceptat faptul ca fiecare copil este unic, avand un ritm propriu de dezvoltare, astfel ca regulile diversificarii se aplica personalizat pentru fiecare in parte.

 

• Ce este diversificarea
• Cand incepe diversificarea
• Tipuri de diversificare
• Principiile diversificarii
• Primele alimente
• Alimente interzise
• Scheme de diversificare
• Retete pentru perioada de diversificare

 

Ce este diversificarea

Diversificarea alimentelor, in timpul primului an de viata, este un pas extrem de important pentru nutritia corecta a sugarilor si pentru dezvoltarea lor fizica si psihica, fiind tranzitia de la hrana formata exclusiv din lapte, la cea complexa, a omului. Laptele matern sau formula de lapte pe care bebelusul o primeste, desi raman baza alimentatiei, pana la un an, un an si jumatate, trebuie completata cu alte surse de hrana.

In primul an de viata, bebelusul isi tripleaza greutatea de la nastere, iar acest lucru implica un aport mare de calorii pe kilogram, acesta fiind si un motiv in plus care sustine necesitatea diversificarii. Procesul este treptat, lent, depinde de modul in care raspunde fiecare copil in parte si trebuie realizat in functie de evolutia acestuia. Diversificarea este bine sa fie supravegheata de medicul pediatru, alaturi de parinti.

Un rol important poate avea si nutritionistul specializat in acest tip de dieta, care poate oferi planuri de alimentatie care vin exact in sustinerea nevoilor bebelusului in una dintre cele mai importante etape din viata lui. Nutritionistul pediatru este cel care poate contribui la rezolvarea unor probleme de nutritie si care poate gasi modalitatile prin care orice bebelus sa devina interesat de noile combinatii de alimente.

In prima etapa a diversificarii, este mai putin important ce cantitate de alte alimente, in afara de lapte, mananca bebelusul, esentiala fiind obisnuirea acestuia cu faptul ca laptele nu este singurul aliment. Diversificarea inseamna descoperirea gusturilor noi. Treptat, vor creste si cantitatea, si varietatea de alimente pe care copilul le primeste. Diversificarea, in prima etapa, dureaza pana la doi ani, iar dupa aceasta varsta, medicii vorbesc despre a doua diversificare, cand laptele nu mai este alimentul principal.

Este important de precizat faptul ca testele genetice si analizele efectuate pot arata daca exista sau nu afectiuni care sa impuna o dieta speciala, pot identifica diferite tipuri de intolerante alimentare si pot contribui la abordarea diversificarii astfel incat sa sustina toate necesitatile nutritive ale copilului.

Parintii sunt principalii responsabili pentru sanatatea copiilor lor. Realizarea unui test genetic ofera informatii referitoare la amprenta genetica, iar realizarea unor teste genetice specifice poate inlatura teama de a naste un copil cu afectiuni congenitale. Exista unele teste genetice care au caracter preventiv, in timp ce altele variaza in functie de istoricul medical al persoanei.

 

Cand incepe diversificarea

Laptele matern sau formulele de lapte special concepute pentru copiii mai mici de sase luni sunt in masura sa le ofere acestora toti nutrientii de care au nevoie. Alaptarea ramane prima si cea mai buna alegere si pentru copil, si pentru mama, pana la varsta de sase luni, laptele matern oferindu-i tot ceea ce are nevoie pentru a creste armonios si protejandu-l, in mod activ, impotriva bolilor si infectiilor. In cazul copiilor alaptati, singurul supliment necesar este vitamina D.

Diversificarea poate incepe intre patru si la sase luni, functie de recomandarile medicului pediatrului care monitorizeaza evolutia bebelusului, dat fiind faptul ca de la nastere si pana la aceasta varsta, stomacul bebelusului si tubul digestiv continua procesul de maturizare inceput in timpul vietii intrauterine. Procesul se finalizeaza abia dupa varsta de doi ani.

Exista semne ce indica faptul ca un bebelus care a fost hranit doar cu lapte matern sau cu formula de lapte este pregatit pentru a primi si alte alimente, iar asta se intampla, de cele mai multe ori, in jurul varstei de sase luni. Acestea sunt:

• sta in pozitie sezand cu sprijin si isi poate sustine ferm capul;
• exista o coordonare evidenta intre ochii, maini si gura si isi mesteca pumnii;
• reflexul de a suge nu mai este cel dominant, nu mai are tendinta de a respinge mancarea cu limba si este capabil sa inghita, nu doar sa suga;
• se trezeste mult mai des noaptea, cu dorinta de a manca.

 

Tipuri de diversificare

Alimentatia diferita a sugarului mic cu lapte matern sau formule de lapte face ca momentul debutului diversificarii sa varieze, in unele situatii.

1. Diversificarea timpurie, incepand cu varsta de patru luni, nu este recomandata copiilor alaptati, dar uneori, din cauza unei digestii mai dificile, poate fi o solutie utila in cazul copiilor alimentati artificial. In dieta acestora din urma, doar cu recomandarea medicului si a nutritionistului si sub supraveghere, le pot fi oferite cantitati mici de suc de morcovi si de mere, cu scopul de a sustine procesele digestive.
2. Diversificarea la sase luni reprezinta cea mai buna alegere in cazul tuturor sugarilor, indiferent de modul natural sau artificial de hranire. Diversificarea clasica este hranirea copilului cu lingurita, cu alimente fierte, pasate sau mixate, adecvate varstei.
3. Autodiversificarea sau diversificarea naturala incepe tot la sase luni, dar are o abordare diferita si este deseori considerata ca fiind ideala. Diferenta fata de diversificarea clasica este ca, in autodiversificare, bebelusul va invata sa mestece si apoi sa inghita. In varianta obisnuita, copilul primeste alimente „gata mestecate”, sub forma de piureuri fine si supe crema, astfel ca nu este nevoie sa mestece, ci doar sa inghita. In autodiversificare, copilului ii sunt oferite alimente moi, fierte sau crude, pe care acesta le apuca folosind mana si le duce singur la gura (de exemplu, bucatele de banana, avocado, mar moale sau morcovi, broccoli, toate fierte). Diversificarea clasica poate fi combinata cu autodiversificarea.

Sunt mai multe motive, pe langa imaturitatea digestiva a sugarului mic, pentru care diversificarea nu trebuie sa inceapa inainte de 16 saptamani si, in mod ideal, la 24-26 de saptamani. De exemplu, alimentele care au gluten nu trebuie oferite copilului inainte de patru luni (ideal abia dupa sapte-opt luni), pentru a preveni aparitia bolii celiace, a diabetului juvenil si a intolerantei la gluten, iar amanarea introducerii in dieta a alimentelor cu potential alergen poate preveni aparitia alergiilor alimentare.

 

Principiile diversificarii

Exista o suma de principii si reguli general valabile, legate de diversificarea alimentatiei bebelusului. Acestea trebuie respectate indiferent de tipul alimentatiei initiale (naturale sau artificiale), indiferent daca cel mic primeste sau nu in continuare lapte matern, dupa varsta de sase luni, si indiferent de metoda de diversificare aleasa.

Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care sunt sustinute de medicii pediatri si nutritionisti, diversificarea trebuie sa inceapa la momentul potrivit, sa fie perfect adecvata necesitatilor pe care le are sugarul si sa fie sigura.

Laptele matern sau formula de lapte praf reprezinta baza alimentatiei pana la un an, oferindu-se copilului in completarea meselor diversificare. Copiii alaptati primesc, mai departe, lapte la cerere, dar dupa debutul diversificarii, doua dintre mesele zilnice incep cu alte alimente decat laptele. Copiii hraniti artificial primesc portia de lapte separat de mesele diversificate.

Hranirea bebelusului se face tinand cont in mod strict de manifestarile de foame si satietate ale acestuia. Copiii mici stiu de cate alimente au nevoie si simt foarte precis momentul in care s-au saturat, astfel ca bebelusul va manca doar atat cat are nevoie, iar eventuala insistenta a parintilor, de a consuma mancare in plus, este daunatoare.

Capacitatea de a mesteca si inghiti, de a prinde alimentele cu buzele si limba se dezvolta treptat si este nevoie de timp pentru ca cel mic sa descopere singur aceste tehnici. Acesta este motivul pentru care alimentele, in prima etapa a diversificarii, trebuie sa fie foarte bine pasate, lichide, semilichide si moi. Pe masura ce se obisnuieste cu noile gusturi, si consistenta poate deveni mai densa. Daca se alege autodiversificarea, bucatelele oferite copilului trebuie sa fie foarte moi, de dimensiunea potrivita, iar cel mic trebuie permanent supravegheat. In mod natural, acesta poate primi bucatele dupa varsta de 9-10 luni. Este important ca, atunci cand primeste mancare, copilul sa stea in sezut, fara a se putea culca.

Alimentele sunt oferite copilului cu lingurita, in cantitate mica. Nu se ofera niciodata alimente din planul de diversificare cu biberonul. Primele mese cu altfel de alimente inseamna una-doua lingurite. Cantitatea poate creste treptat, dar mereu trebuie facuta lent. Diversificarea incepe, de regula, cu cereale fara gluten si piure fin de fructe sau legume. Numarul de mese nu trebuie sa fie mai mare de doua, maximum trei pe zi, la sugarii de pana la opt luni, si trei-patru, la cei de pana la un an.

Alimentele trebuie sa fie proaspete, pregatite special pentru copil, in conditii perfecte de igiena alimentara, nu trebuie sa fie nici fierbinti, nici reci, temperatura ideala fiind cea la care ii este oferit laptele (36-37 de grade). Mancarea preparata nu are nevoie de adaos de sare sau zahar. De fapt, in mancarea copilului, cel putin pana la varsta de doi ani, nu se pune nici sare, nici zahar.

In prima faza a diversificarii, se ofera copilului, pe rand, cate un singur aliment. Niciodata nu se introduc in dieta bebelusului, concomitent, doua alimente noi. Alimentele noi se ofera doar daca bebelusul este in perfecta stare de sanatate. In zilele in care are o suferinta, nu se introduc alimente noi. Dupa fiecare aliment nou, se asteapta doua-trei zile inainte de a-i oferi altceva pentru prima data, pentru a vedea daca apare vreo reactie alergica, diaree, eruptie cutanata sau varsaturi. Combinarea alimentelor se poate face numai dupa ce fiecare in parte a fost introdus singur in alimentatie.

Bebelusii resping adesea primele alimente, pentru ca au un gust si o textura diferite. In acest caz, nu trebuie fortat, dar alimentul refuzat va fi oferit din nou, dupa cateva zile.

 

Primele alimente

Cu ce incepe diversificarea? Care sunt primele alimente? Acestea sunt cele mai mari intrebari, iar colaborarea dintre medic, nutritionist si parinti este cea mai buna cale de urmat. Primele alimente trebuie sa fie foarte delicate cu stomacul copilului, foarte proaspete si usor de digerat.

Cerealele special preparate pentru hrana bebelusilor sunt, de regula, primele alimente. Se foloseste un singur tip, fara gluten, cel mai des, orezul simplu, ovaz sau orz. Urmatorul pas este introducerea legumelor si a fructelor. Primele fructe (bananele, merele dulci, avocado, perele, piersicile) se prepara sub forma de piureuri din fructe proaspete, fierte sau coapte. Primele legume pot fi: dovlecelul, morcovul, cartoful dulce, cartoful, conopida, broccoli si spanacul.

Urmeaza produsele lactate, cu continut integral de grasimi: iaurtul natural, branza de vaci, urmate de carne si galbenus. Toate se introduc treptat si, daca sunt bine tolerate, pot fi combinate.

 

Alimente interzise

Sunt alimentele care nu pot fi oferite in prima etapa a diversificarii, pentru ca au potential alergen sau sunt greu de digerat. O categorie aparte o reprezinta cele tari sau cu care cel mic se poate ineca. Alimentele care provoaca alergii parintilor copilului trebuie introduse in alimentatie cu prudenta.

Astfel:

• laptele de vaca integral nu se ofera copilului, ca atare, inainte de doi ani, dar poate fi adaugat in cantitati mici in preparate, dupa varsta de 8-9 luni;
• albusul se introduce dupa un an;
• produsele care contin gluten – niciodata inainte de 8-9 luni;
• mierea de albine, adaugata in preparate, este permisa dupa varsta de un an;
• pestele se include in dieta dupa 10-12 luni;
• produsele din soia – dupa varsta de 12 luni;
• sucurile de fructe nu sunt indicate copiilor, din cauza aportului mare de fructoza si zaharoza din ele; daca, totusi, sunt oferite copilului, acestea trebuie sa fie naturale, proaspete (niciodata din comert sau pasteurizate);
• migdalele, nucile braziliene, caju, nuca de cocos, alunele de padure, nucile macadamia, nucile pecan, semintele de pin, fisticul, nucile romanesti trebuie evitate, pana la varsta de 18-24 de luni, din cauza potentialului lor alergen;
• se recomanda prudenta la alimentele cu un continut ridicat de nitriti, inclusiv apa, cel putin pana la varsta de un an.

 

Scheme de diversificare

Majoritatea bebelusilor sunt pregatiti sa primeasca alimente noi intre 4 si 6 luni. Recomandarea medicilor pediatri este ca acest proces sa nu inceapa mai devreme de sase luni.

Hranirea bebelusului de la 0 la 6 luni

Laptele matern este cel mai bun aliment pe care bebelusul il poate manca in primele sase luni de viata. Este gratuit, disponibil intotdeauna la temperatura optima si perfect adaptat la nevoile copilului.

Formulele de lapte pentru sugari sunt o alternativa potrivita atunci cand mamele nu alapteaza. Este important ca bebelusii care sunt alimentati natural sa primeasca lapte la cerere, oricand pe parcursul a 24 de ore, fara un program stabilit. In cazul celor hraniti artificial, este esential ca in formula de lapte sa nu se adauge cereale sau alte suplimente alimentare.

Cu recomandarea pediatrului si in functie de tipul de alimentatie al copilului, in acest interval de varsta se recomanda un supliment care contine 8,5 pana la 10 micrograme (µg) de vitamina D. De regula, suplimentele de vitamina D sunt recomandate copiilor care sunt hraniti natural; cei care primesc formule de lapte au deja, in acestea, suplimente de vitamina D si fier. Dozele de vitamina D variaza in functie de tipul de lapte consumat si de varsta bebelusului.

Hranirea bebelusului de la 6 la 8 luni

Este prima etapa a diversificarii. Alimentele noi se limiteaza la cantitati mici (doar cateva lingurite, de doua-trei ori pe zi).

Copilul poate să primeasca piureuri din fructe coapte sau crude, simple sau combinate, aduse la consistenta ideala prin adaugarea de apa sau lapte (matern sau formula), cereale cu lapte, dar si piureuri din legume simple. In dieta celui mic se pot include cateva picaturi de ulei (de porumb sau floarea-soarelui). Dupa ce s-a obisnuit cu piureurile din legume, in acestea se poate adauga galbenus sau carne fiarta si pasata. Bebelusii pot primi iaurt din lapte de vaca simplu sau combinat cu cereale si fructe, branza de vaci cu fructe.

In acest interval de varsta, alimentele din planul de diversificare se ofera inainte de masa de lapte, iar alaptarea poate continua la cerere. Este perioada ideala pentru a invata sa bea din canita speciala pentru bebelusi.

Hranirea bebelusului de la 8 la 10 luni

Este etapa in care pot fi introduse preparatele cu gluten si amestecurile de cereale, inclusiv cele cu gluten. Aceasta este perioada in care cel mic sa invete sa duca singur la gura betisoare de legume si fructe, ca parte din procesul de autodiversificare. Totodata, este intervalul in care piureurile de legume si fructe, dar si cele care contin carne pot sa devina mai consistente. Copilul are nevoie de alimente care contin fier si grasimi sanatoase, pentru dezvoltarea creierului.

In meniu trebuie inclusa o portie de carne pe zi, cereale fortificate cu fier si legume verzi la fiecare masa. Sarea si zaharul trebuie complet excluse din dieta, la fel si dulciurile rafinate. Practic, copilul trebuie sa cunoasca gustul dulce doar din fructe si alte alimente dulci in mod natural.

In acest interval, copilul poate bea si apa, mai ales in cazul celor care nu sunt alaptati la san. Pentru cei alaptati, de cele mai multe ori, necesarul hidric este acoperit de laptele matern si de apa din mancare. Este perioada in care copilul se stabilizeaza la trei mese pe zi, care contin alimente solide, si la 4-5 reprize de supt, pentru cei alaptati, sau 3-4 portii de formula de lapte, adecvata acestei varste, ceea ce, insumat, ajunge la 600-700 mililitri de lapte.

Reprezele de somn diurne sunt mai scurte, iar intervalul in care copilul doarme noaptea, fara trezire, este mai lung.

Acest interval de varsta este foarte important pentru incurajarea sugarilor sa se hraneasca singuri, sa-si dezvolte coordonarea mainilor si a ochilor, sa invete sa muste, sa mestece si sa inghita bucati de alimente moi.

Hranirea bebelusului de la 10 la 12 luni

Cuceririle alimentare din lunile anterioare se consolideaza in acest interval de varsta. Mesele devin mai bogate, mai consistente, iar cantitatea de alimente solide consumata creste, in timp ce portiile de lapte matern sau formula se reduc. Copiii alaptati isi vor regla consumul de lapte, dar pot fi alaptati mai departe, la cerere. Bebelusii care primesc formule de lapte au nevoie de circa 400 de mililitri de lapte pe zi.

Bebelusii alaptati primesc supliment de vitamina D, uneori si de fier, in timp ce, pentru cei care primesc formule de lapte, deoarece acestea contin adaos de nutrienti, medicul pediatru va stabili daca este necesara sau nu suplimentarea dietei cu vitamina D.

In acest interval de varsta, copilul cunoaste deja o gama variata de gusturi si texturi, poate primi alimente combinate si poate manca singur, ducand la gura bucati mici de alimente. Copilul foloseste ceasca si poate cere unele alimente.

Pe parcursul unei zile, copilul primeste trei mese si doua gustari cu alimente solide, care trebuie sa contina patru portii de alimente cu amidon, cum ar fi cartofi, paine si orez, patru portii de legume si fructe, 350 mililitri de formula de lapte sau doua portii de produse lactate (branza dulce de vaci sau iaurt), cel putin o portie pe zi de proteine ​​animale (carne, peste sau oua) si cel putin una de proteine vegetale (fasole, naut sau linte), la care se adauga grasimi animale (unt, ulei), insumand una-doua lingurite pe zi.

Zaharul adaugat si sarea nu sunt recomandate, iar copiii alaptati primesc mai departe lapte matern la cerere. Perioadele de supt se reduc substantial.

Alimentatia dupa 12 luni

Este momentul in care formula de lapte trebuie schimbata cu una adecvata acestei varste. Laptele de vaca, folosit ca atare, nu trebuie inca inclus in dieta, dar copilul poate primi portii mici de lapte de vaca, dar combinat cu alte alimente. Alege mereu produse din lapte integral, grasimile din acesta fiind foarte importante in dieta copilului.

Copilul continua sa-si orienteze dieta catre alimentele solide si se reduce cantitatea de lapte, dar alaptarea la cerere poate continua pana la varsta de doi ani.

 

Retete pentru perioada de diversificare

Mancarea pentru bebelusi trebuie sa fie din ingrediente simple, proaspete, preparate la aburi, fierte sau coapte.

Piureuri simple de legume si fructe

Retetete pentru inceput contin un singur ingredient, la care, in functie de tipul acestuia, se pot adauga cateva picaturi de ulei si, eventual, pot fi subtiate cu lapte.

Piure de morcovi: fierbe 2 morcovi tineri, bine spalati, cu tot cu coaja, in apa, intr-un vas cu capac. Cand sunt fierti, curata coaja si paseaza-i cu un blender, folosind o lingura de apa din cea in care au fiert sau lapte. Adauga 2-3 picaturi de ulei si gata: este piureul perfect.

La fel se poate prepara si piureul de cartof sau se pot combina morcovul si cartofii.

Piure de radacinoase: fierbe un morcov, un cartof mic, o bucata de telina cat o nuca si o ceapa intreaga, dar mica, in apa cat sa le acopere. Arunca ceapa; celelalte legume se paseaza intr-un blender cu cateva linguri de apa in care au fiert legumele. Adauga cateva picaturi de ulei si putina zeama de lamaie.

Se pot adauga si frunze de spanac sau dovlecel, care se pun la fiert peste celelalte radacinoase cand acestea sunt aproape gata.

Piure de cartofi dulci: unge cu ulei un cartof dulce, bine spalat, si coace-l impachetat in folie de aluminiu, la cuptor, pentru circa 30 de minute. Taie-l in doua si scoate miezul. Paseaza-l cu un blender, impreuna cu o lingura sau doua de lapte, pana ajunge la consistenta ideala. Poti adauga iaurt.

In acelasi mod se poate prepara si piureul de dovleac, extrem de placut la gust si foarte nutritiv, simplu sau cu lapte.

Crema de avocado: un avocado copt atat cat trebuie se paseaza bine. Adauga cateva picaturi de lamaie si, daca este nevoie, putina apa, pentru a-l aduce la consistenta ideala.

Piure de banane: o banana coapta se paseaza bine cu furculita. Poti folosi si un blender si se poate adauga putin lapte, pentru a fluidiza piureul.

Mar copt pasat: coace un mar intreg in cuptor. Aduna tot miezul copt si omogenizeaza-l bine. Este perfect asa, dar, daca este necesar, subtiaza-l cu apa. In functie de cat este de dulce, poti adauga doua-trei picaturi de lamaie. La fel se poate prepara si piureul de pere ori se pot combina cele doua fructe.

Piureuri combinate

Posibilitatile sunt foarte variate. Combinatiile sunt numeroase si, de fiecare data, foarte sanatoase.

Piure de avocado si banana: combina cele doua fructe in parti egale. Omogenizeaza bine si subtiaza cu apa, daca este nevoie. Banana poate fi baza pentru mai multe alte combinatii: cu pere, piersici, pepene galben, afine.

Crema de broccoli cu cartofi dulci: coace cartoful dulce si fierbe la aburi broccoli. Combina in parti egale, paseaza si subtiaza cu lapte. Cartoful dulce poate sa fie combinat si cu alte legume: conopida, mazare sau rosii (coapte ori oparite inainte), cu lapte, putin unt sau iaurt.

Pasta de naut: boabele pasate de naut au un gust perfect, care va fi pe placul copilului. Poti sa-l oferi simplu ori combinat cu alte legume sau cu fructe.

Retete cu carne

Carnea este principala sursa de proteine. In mod normal, poate fi introdusa in dieta copilului mic la 7 luni, dupa ce acesta a primit deja piureuri simple si combinate, de legume si fructe. Carnea se poate oferi simpla, fiarta si pasata sub forma de piure sau combinata cu legume. Bebelusul poate primi carne de pui (piept si pulpe), vita (pulpa), curcan (piept) sau peste (crap, somon).

Mancarica de pui: pune la fiert o jumatate de piept de pui. Dupa ce incepe sa clocoteasca, arunca apa, spala carnea si pune-o din nou la fiert cu un cartof mic si un morcov. Adauga o bucata de telina si o bucata de praz (partea alba). Fierbe-le impreuna la foc mic, pentru 15-20 de minute, acoperite cu un capac. Legumele si puiul se pun in blender si se paseaza. Crema rezultata se subtiaza cu apa in care au fiert. Adauga cateva picaturi de ulei si de lamaie. Poti pune si verdeata proaspata (cateva frunze), direct in blender.

La fel se poate prepara si folosind carne de vita. Ideala pentru mancarea bebelusului este pulpa de vita. Nu folosi niciodata carne de vitel.

Pulpa de pui cu mar: inedita si gustoasa, aceasta combinatie merita incercata. Alege mere tari, usor acrisoare. Fierbe pulpa de pui, fara os si piele. Arunca prima apa si reia fierberea in apa curata. Cand este aproape gata, adauga doua mere taiate in felii si curatate de coaja. Paseaza carnea impreuna cu merele, pana se formeaza un piure fin. Se serveste imediat.

Retete cu ou

Oul este un ingredient important pentru o nutritie corecta si echilibrata. Galbenusul este o sursa sanatoasa de grasimi si poate fi adus in alimentatia copilului imediat dupa ce a primit carne. Albusul se introduce in dieta mai tarziu, de preferat dupa 8 luni, pentru ca are un potential alergen mai ridicat.

Galbenusul se combina cel mai bine cu piureul de cartofi. Fierbe un ou intreg, tare, cel putin 5 minute. Extrage galbenusul si combina-l cu cartof copt sau fiert. Adauga doua picaturi de ulei, paseaza bine si poate fi servit.

Retete cu cereale

Cerealele speciale pentru bebelusi sunt ideale in dieta acestora. Preparate din ingrediente selectionate, completate cu minerale si vitamine, cerealele instant sunt una dintre alegerile de debut pentru dieta diversificata a bebelusilor. Cerealele cu gluten sunt recomandate dupa 8 luni, iar cele cu orez pot fi folosite din prima zi a diversificarii.

Cereale cu lapte: combina cerealele cu lapte matern sau cu formula de lapte preparat, pana ajung la consistenta ideala.

Cereale cu fructe: combina cerealele cu piure de banana si subtiaza amestecul cu suc de portocala proaspat stors sau cu lapte.

 

Sfatul specialistului

Un lucru esential care trebuie avut in vedere in cazul diversificarii pleaca de la necesitatea de a fi facuta corect, cu ajutor specializat. Este vitala monitorizarea atenta cu ajutorul medicului pediatru, de preferat cu supraspecializare in nutritie, intrucat fiecare bebelus este diferit, cu tolerante si intolerante descoperite pe parcurs, motiv pentru care un plan general de nutritie nu este valabil pentru toata lumea. Pentru ca, daca lucrurile ar functiona astfel, si noi adultii am slabi eficient cu aceeasi reteta de slabire, insa in realitate avem organisme si nevoi diferite.

Aici intervine medical concierge-ul care ajuta parintele sa se ocupe de bebelus de la primele zile (investigatii obligatorii), pana la nutritie si analize necesare evolutiei bune astfel incat parintele sa se asigure ca cei mici au vitaminele si mineralele care le asigura sanatatea ca viitori adulti.

 

Diversificarea alimentatiei bebelusului este o etapa importanta. Daca va fi usoara sau complicata, asta depinde in buna masura de rabdarea si inventivitatea parintilor. Cea mai buna abordare este sa te bazezi pe instinctele de parinte si sa accepti faptul ca bebelusul stie exact de cata mancare are nevoie.

Sursa foto: Shutterstock