Ecografia transfontanelara, cunoscuta si sub denumirea de ecografie craniana, reprezinta o investigatie imagistica realizata cel mai adesea la copiii cu varsta de pana la sase luni, cu scopul de a vizualiza encefalul, lichidul cerebrospinal (cefalorahidian) si de a evalua circulatia la nivelul arterelor cerebrale principale. Investigatia prezinta riscuri nesemnificative, iar beneficiile sunt numeroase, astfel incat este o analiza extrem de utila in practica medicala.
Afla mai departe ce sunt fontanelele, ce este mai exact ecografia transfontanelara si cum se realizeaza, care este scopul investigatiei, ce pregatire anterioara este necesara si ce semnifica rezultatele acesteia.
- Ce sunt fontanelele
- Ce este ecografia transfontanelara
- Cum se realizeaza o ecografie transfontanelara
- Ce pregatire este necesara inainte de o ecografie transfontanelara
- Cu ce scop se realizeaza ecografia
- Ce semnifica rezultatele ecografiei
Ce sunt fontanelele
Fontanelele reprezinta niste tesuturi membranoase. Acestea constituie spatiile aflate intre oasele principale ale cutiei craniene a nou-nascutului, oase care inca nu au fuzionat complet.
Oasele cutiei craniene ale nou-nascutului sunt in numar de cinci: doua frontale, doua parietale si unul occipital. Intrucat acestea nu sunt sudate inca la nastere, ci fuzioneaza abia dupa mai multe luni de viata, ele lasa niste spatii acoperite doar de tesut membranos. Acele spatii poarta numele de fontanele.
Exista sase fontanele principale si una optionala:
⦁ Fontanela anterioara – este cea mai mare si este delimitata de oasele frontale si parietale; se inchide intre 13 si 24 de luni de la nastere;
⦁ Fontanela posterioara – este delimitata de oasele parietale si cel occipital; se inchide in primele 6-8 saptamani de viata;
⦁ Fontanelele mastoide – sunt in numar de doua (in pereche) si sunt delimitate de oasele temporale, parietale si cel occipital; se inchid in intervalul 6-18 luni de la nastere;
⦁ Fontanelele sfenoide – sunt tot in numar de doua (in pereche) si se afla la intersectia osului sfenoid cu oasele frontale, temporale si parietale; se inchid in maximum 6 luni de la nastere;
⦁ A treia fontanela – nu apare in mod normal, fiind patologica, iar atunci cand este prezenta, indica un potential sindrom Down sau infectii petrecute in perioada intrauterina.
Ce este ecografia transfontanelara
Ecografia transfontanelara este o investigatie imagistica de mare folos, in special la nou-nascuti si bebelusi cu varsta de pana la 6 luni. Aceasta este utilizata pentru vizualizarea structurilor intracraniene prin intermediul tesutului membranos al fontanelelor, structuri ce permit trecerea ultrasunetelor prin grosimea lor.
Motivul pentru care aceasta investigatie paraclinica se realizeaza doar la copii atat de mici ca varsta este dat de impedimentul trecerii ultrasunetelor prin structurile osoase in opozitie cu usurinta trecerii lor prin tesutul membranos al fontanelelor.
Astfel, pe masura ce fontanelele incep sa se inchida, ecografia transfontanelara este din ce in ce mai putin folosita.
Cum se realizeaza o ecografie transfontanelara
Principiile generale ale ecografiei sunt:
⦁ Transmiterea unor unde sonore (ultrasunete) catre diferite structuri anatomice ale organismului;
⦁ Evaluarea modului de intoarcere a undelor – timpul necesar unei unde de a parcurge drumul de la transductor pana la structura de interes si inapoi;
⦁ Traducerea semnalelor in imagini ce pot fi citite si care releva o patologie structurala si/sau functionala.
Ecografia transfontanelara se bazeaza pe aceleasi principii ca orice alta ecografie. Se foloseste ecograful, un aparat compus dintr-un transductor (capatul care atinge pielea), un computer de baza (care proceseaza informatia) si un monitor (care afiseaza imaginile).
Astfel, mai multe unde sunt transmise prin grosimea fontanelelor si, prin urmare, se afiseaza pe ecran structurile intracraniene.
Ultrasunetele sunt folosite datorita proprietatii lor de a se lovi de structurile organismului si de a se intoarce in mediul din care provin. Viteza cu care o unda sonora se intoarce este transformata in distante. Astfel, in cazul in care un organ este marit de volum, unda ii atinge prima suprafata mai repede decat este normal si, drept consecinta, are un timp de intoarcere scazut.
Ce pregatire este necesara inainte de o ecografie transfontanelara
Pregatirea necesara din partea pacientului pentru o ecografie transfontanelara este minima si nu presupune aproape niciun efort. Totusi, medicul poate comunica parintilor copilului daca este ceva util de stiut inaintea debutului procedurii.
Ecografia prezinta riscuri minime, aproape inexistente si sunt usor de acceptat chiar si din partea unui pacient pediatric sau chiar nou-nascut. Nu este o procedura dureroasa, un posibil disconfort fiind reprezentat de senzatia rece oferita de gelul folosit pentru facilitarea transmiterii ultrasunetelor si aplicat pe zona de interes.
Rareori, presiunea aplicata cu transductorul poate genera un minim disconfort suplimentar celui generat de gel.
Cu ce scop se realizeaza ecografia
Datorita proprietatilor ecografiei transfontanelare de a fi o investigatie neinvaziva, usor de tolerat si cu o utilitate diagnostica semnificativa, aceasta este in general o procedura de prima intentie in cazul unor suspiciuni asupra unor afectiuni ale sistemului nervos central.
In cazul nou-nascutilor, rolurile efectuarii ecografiei transfontanelare pot include:
⦁ Depistarea hidrocefaliei – o patologie ce se manifesta prin largirea ventriculilor ca urmare a cresterii presiunii lichidului cefalorahidian;
⦁ Detectarea unor hemoragii intracranienene – atat intraventriculare, cat si in afara ventriculilor;
⦁ Evaluarea starii encefalului – in cazul suspiciunii unor boli congenitale (in special ca urmare a unor teste genetice pozitive);
⦁ Identificarea unor posibile structuri tumorale;
⦁ Identificarea prezentei unor posibile infectii;
⦁ Evaluarea starii substantei albe.
Ecografia transfontanelara este o investigatie ce poate fi folosita nu numai cu scopul confirmarii sau infirmarii unei suspiciuni clinice, ci si cu scopul preventiei, prin identificarea timpurie a oricaror modificari patologice prezente la pacientul nou-nascut.
Ce semnifica rezultatele ecografiei
Odata ce au fost captate toate imaginile de interes, acestea sunt evaluate fie de catre medicul pediatru, fie de catre medicul radiolog. In cazul in care ecografia este interpretata de catre medicul radiolog, acesta va descrie ce structuri anatomice prezinta modificari si care sunt posibilele semnificatii clinice ale acestora.
Medicul curant este cel care detine istoricul pacientului, iar corelarea unei investigatii imagistice cu tabloul clinic este un pas esential in stabilirea diagnosticului de certitudine.
Astfel, fie ca este vorba de o malformatie congenitala, de o boala infectioasa, de o structura tumorala sau de o hemoragie intracraniana, aceasta trebuie intotdeauna incadrada in contextul clinic al pacientului, inainte de a lua orice decizie asupra unei scheme terapeutice.
In concluzie, ecografia transfontanelara este o investigatie imagistica neinvaziva, cu un cost redus, extrem de bogata in informatii utile pentru stabilirea diagnosticului si usor de tolerat din partea pacientului pediatric. Asadar, este unul dintre examenele paraclinice de prima intentie in cazul suspiciunii unor afectiuni cu un tablou clinic comun altor patologii si care necesita o confirmare suplimentara pentru un diagnostic de certitudine.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
⦁ Ecografia craniana https://www.radiologyinfo.org/en/info/ultrasound-cranial
⦁ Anatomia fontanelelor https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542197/
⦁ Ecografia transfontanelara la nou-nascuti https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S000992608480166X
⦁ Despre ecografia transfontanelara https://www.webcir.org/revistavirtual/articulos/2015/noviembre/argentina/diagnostico_imagenes/us_transfontanelar_eng.pdf
