fbpx

Imunitatea: cum functioneaza, cum poate fi testata si cand este slabita

Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a se apara de virusuri, bacterii si paraziti. Sistemul imunitar reuneste organe, molecule si anticorpi care ofera protectie impotriva agresorilor. Pe langa acest aspect, imunitatea „memoreaza” antigenul pentru a putea reactiona imediat data viitoare cand il va intalni. In continuare, poti citi despre modul de functionare al sistemului imunitar, cum poate fi testata imunitatea, ce factori o influenteaza, precum si despre ce masuri poti lua pentru a imbunatati imunitatea.

 

 

Rolul sistemului imunitar

Principalul rol al sistemului imunitar este de a identifica virusurile, bacteriile, ciupercile, substantele toxice si alte corpuri straine, care pot pune in pericol organismul uman, si de a le elimina. Un sistem imunitar sanatos este capabil sa diferentieze diversi agenti patogeni de tesuturile sanatoase si substantele comune (alimente, praf, polen etc.).

Atunci cand functioneaza la capacitate maxima, sistemul imunitar este implicat in prevenirea si indepartarea unor forme de cancer, acesta putand lupta impotriva propriilor celule care si-au modificat in mod anormal forma si structura.

 

Cum functioneaza sistemul imunitar

Celulele si tesuturile corpului contin proteine numite antigene. Similar, organismele invadatoare contin antigene, desi nu au aceeasi forma. Sistemul imunitar, pentru a te apara de microorganism, paraziti si bacterii, este format din globule albe, citochine, chemochine si sistemul complement.

 

Globulele albe (leucocitele)

Globulele albe reprezinta cele mai importante componente ale sistemului imunitar. Exista mai multe tipuri de leucocite fiecare avand proprietatile sale. Acestea lucreaza impreuna pentru a te proteja de infectii.

Leucocitele care circula prin sange sunt de mai multe tipuri, respectiv macrofage, neutrofile si bazofile. Agentii patogeni patrund in organism printr-un punct de intrare, cum este o taietura, oricat de minora ar fi. Atunci cand leucocitele identifica infectia, ele transmit un semnal chimic, care atrage mai multe globule albe ce inconjoara, absorb si distrug substantele toxice. De exemplu, celulele macrofage si neutrofile secreta substante toxice care omoara agentii straini, apoi stimuleaza excretia acestora.

Limfocitele reprezinta o alta subcategorie de globule albe. Acestea ofera un raspuns imunitar intarziat prin comparatie cu celulele macrofage sau bazofile, insa au alt rol: construirea imunitatii pe termen lung. Limfocitele se impart in celulele B si celule T.

Celulele B sunt responsabile pentru crearea unor proteine numite anticorpi. Acestia se leaga de antigenele organismelor straine si le marcheaza pentru a fi distruse de catre celulele sistemului imunitar. Aceste celule sunt implicate activ in indepartarea infectiilor bacteriene.

Celulele T identifica antigenele prezente pe celulele organismului. Atunci cand un microorganism patrunde in celulele corpului, complexul major de histocompatibilitate schimba suprafata celulelor, adaugandu-le noi antigene. Celulele T sunt, apoi, alertate ca a aparut o infectie, odata ce celulele straine se leaga de antigenele de mai devreme. Acest lucru declanseaza un raspuns imunitar.

 

Citochinele

Citochinele reprezinta o serie de substante chimice eliberate de limfocite, pentru a trimite semnalul celulelor care trebuie sa elimine substantele straine. Acestea sunt de mai multe tipuri si includ chemochine, interferon, limfochine si interleukin. Citochinele pot afecta reactiile limfocitelor, dar si alte celule care nu sunt parte a sistemului imunitar. Ele stimuleaza un raspuns inflamator si sunt implicate in repararea tesuturilor care au fost afectate de microorganismele invadatoare (daca este cazul).

 

Sistemul complement

Parte a imunitatii, sistemul complement este un grup de molecule specializate in distrugerea invadatorilor. Acest sistem poate forma un atac complex, care presupune punctia microorganismelor si introducerea unor substante toxice, fortandu-le sa se autodistruga.

 

Tipuri de imunitate

In functie de modul de dobandire, imunitatea poate fi dobandita natural sau artificial. Imunitatea dobandita in mod natural, la randul sau, poate fi innascuta (nespecifica) si dobandita in timp.

Imunitatea innascuta o mostenim de la parinti. Acest tip de imunitate nu se modifica odata cu trecerea anilor si nu ofera protectie pe termen lung. Imunitatea innascuta este cea care recunoaste agentii patogeni si reactioneaza la acestia.

Imunitatea dobandita natural se formeaza de-a lungul timpului, pe masura ce organismul intalneste agenti patogeni si formeaza anticorpi pentru a-i distruge. Acest tip de imunitate presupune memorarea agentului patogen, recunoasterea sa si folosirea anticorpilor existenti pentru a combate microorganismul invadator.

Imunitatea dobandita in mod artificial consta in expunerea persoanei, in mod controlat, la unele virusuri. Scopul este de a reduce riscul de aparitie a complicatiilor sau chiar a decesului. Imunitatea dobandita artificial se imparte in imunitate dobandita prin vaccinare si imunitate dobandita prin serumizare.

Imunitatea dobandita prin vaccinare consta in administrarea unui vaccin care contine antigeni, acele substante ce determina productia de anticorpi si care declanseaza raspunsul sistemului imunitar fara a cauza infectia in sine. Vaccinarea ofera, astfel, imunitate pe termen lung la unele infectii si stimuleaza producerea de celule cu memorie. Aceasta este o forma activa de imunizare.

Imunitatea dobandita prin serumizare se obtine in mod pasiv si consta in administrarea de ser imun care contine anticorpi specifici unei anumite boli. Aceasta imunitate este temporara si dureaza cel mult 30 de zile.

 

Ce legatura exista intre sistemul imunitar si cel limfatic

besmax@CMH imunitate 2 300x200 - Imunitatea: cum functioneaza, cum poate fi testata si cand este slabita

Sistemul limfatic face parte din sistemul imunitar si reprezinta sistemul de aparare si purificare a organismului. Acesta este format din limfa, vase limfatice, care permit transportul limfei, si structuri si organe, care contin tesut limfatic, asa cum sunt timusul, amigdalele, ganglionii limfatici si splina:

 

  • Timusul – o glanda de mici dimensiuni, aflata deasupra traheei; este responsabil cu producerea celulelor imunitare T. Acest mic organ este activ mai ales in adolescenta si incepe sa isi piarda din proprietati odata ce inaintam in varsta;
  • Amigdalele – distrug bacteriile si virusurile de la nivelul sistemului digestiv si al aparatului respirator. Prin extirparea acestora, creste riscul ca agentii straini sa patrunda usor in organism;
  • Splina – sintetizeaza anticorpii, ajuta la eliminarea bacteriilor distruse de acestia si indeparteaza celulele sanguine moarte;
  • Ganglionii limfatici – se afla de-a lungul intregului corp si contin celule B, celule T si celule macrofage.

 

Care sunt mecanismele de aparare impotriva bolilor

Organismul se apara de agentii patogeni printr-un sistem complex de celule, tesuturi, glande si organe. Pe langa timus, ganglionii limfatici, splina si amigdalele despre care am vorbit mai sus, sistemul imunitar functioneaza la cote maxime printr-un echilibru perfect intre maduva osoasa, apendice, tubul digestiv, sistemul BALT (sistemul imunitar mucos) si piele.

 

  • Maduva osoasa – este responsabila cu productia de globule albe (leucocite), implicate in eliminarea agentilor patogeni care patrund in organism;
  • Apendicele – pana nu demult, acest organ era considerat inutil. Recent, oamenii de stiinta au descoperit ca este important pentru imunitate. Acesta protejeaza flora bacteriana, asigurand evolutia normala a digestiei;
  • Tubul digestiv – are rol in sustinerea imunitatii, in special a sistemului GALT (sistemul mucos digestiv). Acesta se afla de-a lungul tractului digestiv si il protejeaza de patrunderea unor substante cu potential periculos pe calea alimentatiei;
  • Sistemul BALT (sistemul imunitar mucos) – se afla de-a lungul bronhiilor si protejeaza caile respiratorii de agentii patogeni;
  • Pielea – este considerata cel mai mare organ al corpului uman si este parte a sistemului imunitar. Are rolul de a bloca patrunderea agentilor patogeni in organism.

 

Cum se testeaza imunitatea

Testarea imunitatii se realizeaza prin hemoleucograma si prin imunograma. Aceste analize de sange evalueaza starea de sanatate a sistemului imunitar. Hemoleucograma identifica numarul si procentul celor mai importante celule imunitare, globulele albe, celulele macrofage si celulele fagocite. Imunograma ofera indicii cu privire la anticorpii produsi de celulele imunitare, respectiv imunoglobulinele (Ig). Testarea ofera informatii cu privire la patru categorii de imunoglobuline:

  • IgA – cel mai important element de aparare in fata bacteriilor si a virusurilor;
  • IgE – tine de alergii;
  • IgM – prima imunoglobulina secretata in momentul in care organismul este amenintat de un antigen;
  • IgG – este secretat dupa Ig M si are rolul de a neutraliza toxinele bacteriene. Este singura imunoglobulina care trece de placenta si protejeaza nou-nascutul in primele luni de viata.

De asemenea, testarea genetica poate fi folosita pentru a detecta anumite afectiuni ereditare care afecteaza imunitatea. Realizarea unor teste genetice specifice poate ajuta la evaluarea riscurilor asociate unui sistem imunitar slabit, iar acest lucru poate preveni aparitia complicatiilor asociate bolilor care afecteaza sistemul imunitar (scleroza multipla, diabetul de tip I,  sindromul Guillain-Barre etc.).

 

Cand se formeaza imunitatea la copii

Sistemul imunitar la copii este imatur, insa continua sa se dezvolte pana la aproximativ 11-12 ani. Nou-nascutii sunt protejati de anticorpii transmisi de la mama, care le ofera o imunitate pasiva temporara, in primele luni de viata.

Bebelusii de 3-6 luni au un nivel redus al anticorpilor, deoarece, in acest moment, scad nivelurile anticorpilor maternali, iar productia proprie de anticorpi inca are un nivel redus. Anticorpii maternali de tip Ig G dispar dupa 6-8 luni, iar productia proprie de anticorpi de acest tip atinge valorile adultului in jurul varstei de 7-8 ani.

In plus, nou-nascutii sintetizeaza anticorpi de tip Ig M imediat dupa nastere, atingand nivelurile adultului la 4-5 ani. Pe de alta parte, nivelurile anticorpilor Ig A cresc lent, ajungand la valorile adultului abia in adolescenta.

Imunitatea naturala se construieste la copii prin expunerea la infectii comune. Primele raceli apar dupa varsta de sase luni, iar pentru sugari si prescolari, 7-8 raceli pe an reprezinta normalitatea. La varsta scolara, copiii au 5-6 episoade de raceala pe an. Mai tarziu, in adolescenta, si apoi, la maturitate, numarul episoadelor anuale de raceala este redus pana la aproximativ patru. Racelile nu pot fi prevenite, insa instalarea si apoi eliminarea lor din organism ajuta la intarirea imunitatii copilului.

 

Factori care influenteaza imunitatea

Pentru a preveni slabirea sistemului imunitar, este important sa adopti un stil de viata sanatos, sa alegi moderatia, sa reduci stresul si sa introduci activitatea fizica in programul zilnic. La fel de importanta este preventia primara pentru a vedea daca exista riscul de scadere a imunitatii sau daca ai anumite gene care te predispun la unele afectiuni cu impact asupra sistemului imunitar.

Este vital sa apelezi la servicii medicale de calitate si la cei mai buni medici, pentru a fi sigur ca ai la dispozitie toate optiunile pentru a detecta, preveni si tine sub control orice afectiune.

Mai jos sunt cei mai importanti factori care influenteaza sistemul imunitar:

 

  • Miscarea – potrivit datelor obtinute de cercetatorii de la Cancer Research Center, 30 de minute de activitate moderata pe zi reduc la jumatate riscul de imunitate si cresc puterea barierei naturale de protectie;
  • Alimentatia – o alimentatie echilibrata este esentiala functionarii normale a sistemului imunitar. Totusi, moderatia este cheia. Nu exista o vitamina care sa fie mai importanta decat alta, ideal este sa existe variatie si sa eviti grasimile saturate, excesul de sare, zahar, cafeina si alcool;
  • Stresul – expunerea continua la stres afecteaza timpul de reactie al sistemului imunitar si poate reprezenta un factor de risc in afectiuni precum depresia, bolile autoimune, bolile cardiovasculare si unele forme de cancer;
  • Varsta – odata cu inaintarea in varsta, imunitatea innascuta incepe sa se deterioreze. Pentru a contracara acest efect, medicii recomanda urmarea unei diete sanatoase si practicarea regulata a activitatilor fizice;
  • Somnul – calitatea somnului si privarea de somn pot afecta functionarea sistemului imunitar.

 

In ce situatii scade imunitatea

Scaderea reala a imunitatii apare in cazul unor afectiuni precum SIDA, cancerul, diabetul zaharat, splenectomia (interventie chirurgicala de indepartare a splinei) sau administrarea de tratament pe baza de citostatice ori cortizon.

De asemenea, imunitatea scazuta poate aparea la copii si varstnici, la alcoolici, obezi, fumatori, la persoanele expuse la stres fizic sau emotional, la cele care se confrunta cu probleme de somn, expunerea unui mediu toxic sau cu alimentatia de proasta calitate.

Simptomele imunitatii scazute

Un sistem imunitar slabit prezinta o sensibilitate mai mare in fata infectiilor. Persoanele care au imunitatea scazuta prezinta simptome precum:

  • Oboseala nejustificata;
  • Starea de apatie;
  • Infectiile repetate: urinare, candida, ORL, herpes si raceala;
  • Vindecarea lenta a ranilor;
  • Diareea cronica;
  • Reactiile alergice manifestate prin stranut, congestii nazale si lacrimare.

Intensificarea simptomelor necesita consultarea medicului, deoarece afecteaza calitatea vietii. In lipsa unui tratament adecvat, pot aparea:

  • Boli autoimune;
  • Boli ale inimii, plamanilor, sistemului nervos sau digestiv;
  • Incetinirea cresterii in cazul copiilor;
  • Un risc mai mare de cancer;
  • Deces pe fondul unei infectii grave.

 

Cum crestem imunitatea

Sistemul imunitar depinde de stilul de viata. Alegerile alimentare, sportul si vaccinarea reprezinta cateva metode sigure de sustinere a imunitatii.besmax@CMH imunitate 3 300x200 - Imunitatea: cum functioneaza, cum poate fi testata si cand este slabita

Ideea de a creste imunitatea este atractiva, insa acest lucru poate pune probleme. In primul rand, este vorba de un sistem, nu de o singura entitate. Pentru a functiona la capacitate maxima, acesta are nevoie de echilibru si de armonie. Alimentatia sanatoasa si echilibrata, activitatea fizica moderata, reducerea stresului, somnul odihnitor si controlul medical periodic pot preveni aparitia unor probleme imunitare grave.

Alimente care cresc rapid imunitatea

Vitaminele, mineralele si alte substante benefice sunt utile in sustinerea sistemului imunitar. Mai jos sunt cateva alimente care pot fi consumate pentru a-ti sustine imunitatea:

  • Citrice;
  • Kiwi;
  • Fructe de padure – zmeura, coacaze, afine, mure;
  • Struguri negri;
  • Macese;
  • Catina;
  • Usturoi;
  • Ceapa;
  • Ghimbir;
  • Iaurt;
  • Cereale integrale;
  • Varza;
  • Broccoli;
  • Spanac;
  • Sfecla rosie;
  • Morcovi;
  • Ardei iute;
  • Stridii;
  • Ardei gras;
  • Migdale;
  • Seminte de floarea-soarelui;
  • Papaya;
  • Carne de pui.

 

Cand este necesara imunizarea artificiala a organismului

Imunizarea artificiala a organismul se poate realiza in doua moduri: activ si pasiv. Imunizarea activa consta in declansarea procesului de formare a anticorpilor, iar imunizarea pasiva necesita introducerea anticorpilor in organism.

Acest tip de imunizare poate fi indicata de medic, pentru a preveni o anumita afectiune, pentru a se evita complicatiile asociate unor boli, pe fondul varstei sau al sistemului imunitar slabit. Uneori, imunoterapia este recomandata in tratarea unor forme de cancer. Procedura consta in stimularea sistemului imunitar al pacientului, pentru ca acesta sa atace celulele canceroase. Prin imunoterapie, se prelungeste remisia, perioada in care boala este tinuta sub control prin tratament.

 

Mituri legate de cresterea imunitatii in cazul virusului SARS-CoV-2

Odata cu pandemia de COVID-19, au aparut numeroase mituri legate de imunitate si ce masuri putem lua pentru a ne proteja pe noi si pe cei dragi. Mai jos sunt cateva dintre cele mai comune mituri de acest fel, alaturi de cateva explicatii.

 

  • „Daca esti depistat cu noul coronavirus, trebuie sa iei antibiotice” – acest tip de medicamente sunt utile doar pentru combaterea infectiilor bacteriene, nu si virale. Luarea de antibiotice, in acest context, este ineficienta si poate chiar afecta imunitatea;
  • „Vitamina C previne infectia cu SARS-CoV-2” – nu exista dovezi stiintifice clare ca vitamina C ajuta la prevenirea sau tratarea COVID-19. Vitamina C este utila ca parte a unei diete sanatoase, insa in sine, nu ajuta la tratarea sau prevenirea vreunei boli;
  • „Un membru al familiei a avut COVID-19, iar eu nu am luat, deci sunt imun” – daca o persoana apropiata este infectata, este importanta izolarea sa. Daca nu ai fost atent si ai imbratisat o ruda infectata si nu ai luat si tu infectia, ai putea presupune ca esti imun. Totusi, daca persoanele apropiate nu s-au testat pentru a fi sigure ca este vorba de SARS-CoV-2, este posibil sa aiba alte infectii respiratorii. De asemenea, este posibil sa fi luat infectia si sa fii asimptomatic. Potrivit unui studiu publicat in revista stiintifica Nature, pana la 44% dintre persoanele care au avut COVID-19 nu au prezentat simptome.

 

Vaccinarea este singura modalitate de imunizare a organismului si de crestere a puterii de aparare in fata SARS-CoV-2.

Sistemul imunitar este un ansamblu complex de celule, molecule, glande si organe care lucreaza pentru a asigura protectia organismului impotriva unor agenti patogeni. Mentinerea imunitatii tine mai ales de asigurarea echilibrului si a moderatiei in alimentatie si sport. Reducerea stresului si somnul odihnitor contribuie la sprijinirea sistemului imunitar, iar consultul medical preventiv poate ajuta la detectarea timpurie a unor boli imunitare si, astfel, la prevenirea aparitiei complicatiilor.

 

Sursa foto: Shutterstock



Cere sfatul specialistului

Documente medicale

Declar că am peste 16 ani și am luat la cunoștință despre politica de confidențialitate.

Accept comunicări de marketing

close-link
Cere sfatul specialistului