Alunitele erau considerate semne de frumusete – inainte sa fie descoperita potentiala lor legatura cu melanomul malign. In acest articol, poti afla ce sunt alunitele, cum trebuie sa le ingrijesti si cand e cazul sa mergi la medic.
- Ce sunt alunitele?
- Tipuri de alunite
- De ce apar alunitele?
- Autoexaminarea alunitelor si acronimul ABCDE
- Consultul dermatoscopic si evaluarea alunitelor
- Cum se trateaza alunitele?
- Cum previi problemele medicale legate de alunite?
Ce sunt alunitele?
In limbaj medical, alunitele mai sunt denumite si nevi melanocitari sau nevi pigmentari. Ei reprezinta aglomerari de melanocite (celule producatoare de melanina, pigmentul pielii).
Aspectul alunitelor poate varia mult, dar, in general, ele au un diametru de pana la 5 mm, forma rotunda sau ovala, culoare maro, roz, alba sau albastra.
Nevii pigmentari pot aparea in orice parte a corpului, pot fi plani sau iesiti in relief si pot avea si forme neregulate. Persoanele cu pielea mai deschisa au, de regula, alunite mai deschise, in timp ce persoanele cu pielea mai inchisa au alunite negre.
Tipuri de alunite
Exista mai multe criterii conform carora alunitele pot fi impartite in mai multe categorii: momentul aparitiei, localizare, forma si aspect.
Tipuri de alunite in functie de momentul aparitiei
Exista doua mari categorii: alunitele congenitale si alunitele dobandite.
⦁ Alunitele congenitale sunt prezente inca de la nastere. Ele sunt denumite semne din nastere, au dimensiuni variate si sunt mai rare decat alunitele dobandite.
⦁ Alunitele dobandite apar pe parcursul vietii. Cea mai frecventa cauza a aparitiei lor este reprezentata de expunerea prelungita la soare. Majoritatea nu prezinta riscuri, dar este necesara monitorizarea lor pentru a identifica imediat orice posibila transformare canceroasa.
Tipuri de alunite in functie de localizare
In functie de profunzimea la care se afla aglomerarea de melanocite, deosebim alunite epidermice, junctionale si intradermice.
⦁ Alunitele epidermice se afla la suprafata pielii.
⦁ Alunitele junctionale sunt plasate in zona dintre derm si epiderm; in general, au forma aplatizata.
⦁ Alunitele dermice au culoare asemanatoare pielii si sunt de natura benigna.
Tipuri de alunite in functie de forma si aspect
Din aceasta categorie fac parte alunita comuna si alunita atipica.
⦁ Alunita comuna are forme regulate si este bine delimitata.
⦁ Alunita atipica sau displastica are contur neregulat, culori diferite si dimensiuni, in general, mai mari.
⦁ Nevul albastru este o alunita de culoare albastruie, congenitala sau dobandita. Ea se intalneste mai des la persoanele cu ascendenta asiatica.
⦁ Nevul Miescher are culoarea pielii sau este usor maroniu, e rotund, neted, cu o consistenta ferma si e localizat, in general, pe fata sau pe gat.
⦁ Nevul Meyerson este o alunita inconjurata de un inel rosiatic, iritat, care cauzeaza prurit.
⦁ Nevul Spitz este o alunita roz, reliefata, care apare, in general, inainte de varsta de 20 de ani.
De ce apar alunitele?
Exista un cumul de factori care poate determina aparitia alunitelor. Se considera ca oamenii au, in medie, in jur de 40 alunite pe tot corpul; desi ele apar pe parcursul vietii, dupa varsta de 40 de ani, orice nev nou trebuie examinat de catre medicul dermatolog.
Factorii care favorizeaza aparitia nevilor sunt:
⦁ inaintarea in varsta;
⦁ nuanta deschisa a pielii, parul blond sau roscat, ochii deschisi la culoare;
⦁ un istoric familial cu alunite atipice;
⦁ mutatiile genetice;
⦁ unele medicamente;
⦁ expunerea in exces la soare si arsurile solare;
⦁ bronzul artificial.
Autoexaminarea alunitelor si acronimul ABCDE
Majoritatea alunitelor raman, pe tot parcursul vietii, benigne, insa autoexaminarea atenta este esentiala pentru identificarea cat mai rapida a unor eventuale modificari de aspect, care pot indica existenta unor alunite cancerigene.
Se recomanda autoexaminarea lunara, cu ajutorul oglinzii, si inregistrarea aspectului alunitelor cu ajutorul telefonului sau al unui jurnal. Intotdeauna se verifica si zonele mai putin accesibile; pentru scalp, de pilda, vei avea nevoie de ajutor.
Ce este ABCDE?
Regula ABCDE este un protocol international de monitorizare a alunitelor:
A – Asimetrie
B – Bordura (margini neregulate)
C – Culoare – o pigmentare neuniforma
D – Diametru mai mare de 6 mm
E – Evolutie: modificarea aspectului, aparitia de cruste sau sangerari.
Daca, in decursul autoexaminarii, identifici modificari din aceasta categorie, este important sa consulti medicul cat mai repede.
Consultul dermatoscopic si evaluarea alunitelor
Se considera de maxima utilitate efectuarea consultului dermatologic anual, la finalul sezonului cald, cand pielea a fost deja expusa in mod excesiv la radiatiile UV. Pana la urma, pielea este cel mai mare organ al corpului si merita atentie.
Orice consult dermatologic incepe cu anamneza: medicul te va intreba despre istoricul familial, despre momentul aparitiei alunitelor si despre eventualele modificari pe care le-ai observat. Etapa urmatoare este reprezentata de dermatoscopie, urmata, daca e cazul, de extirpare si/sau biopsie.
Ce este dermatoscopia?
Dermatoscopia este o metoda neinvaziva de examinare a alunitelor, care permite vizualizarea nevilor din derm, epiderm si din zona de jonctiune a celor doua. In plus, imaginea marita a acestora poate fi fotografiata si stocata digital, pentru analize si comparatii ulterioare.
Avand in vedere ca dermatoscopul este, simplist vorbind, o combinatie intre o sursa puternica de lumina si un microscop portabil, el a imbunatatit semnificativ precizia (care varia intre 50-75%) diagnosticelor stabilite doar pe baza criteriilor ABCDE.
Prin dermatoscopie se urmaresc: arhitectura globala a leziunii, simetria, prezenta si distributia pigmentului, existenta unor structuri specifice, prezenta si caracteristicile vaselor de sange.
Cand este obligatoriu consultul dermatoscopic?
In mod normal, consultul dermatologic anual implica si un consult dermatoscopic. Acesta devine, insa, obligatoriu in anumite situatii particulare:
⦁ Alunite care isi schimba marimea, forma, structura sau culoarea sau care prezinta caracteristicile criteriilor ABCDE;
⦁ Alunite aparute dupa varsta de 40 de ani;
⦁ Alunite care sangereaza, au cruste sau cauzeaza prurit;
⦁ Alunite numeroase;
⦁ Expunere intensa sau prelungita la soare.
Cum se trateaza alunitele?
Cele mai multe alunite nu au nevoie de niciun fel de tratament, ele fiind benigne si neridicand semne de intrebare. Pe de alta parte, e posibil ca dermatoscopia sa evidentieze alunite atipice, cu modificari ingrijoratoare, caz in care se recomanda efectuarea unei biopsii.
Daca ne referim la tratamentul pentru alunite, excizarea nevilor se realizeaza sub anestezie locala si nu necesita spitalizare. Nevii mici se excizeaza rapid, uneori nefiind nevoie de suturi; in cazul suspiciunilor de malignitate, excizia se realizeaza cu margini largi si poate merge mai in profunzime.
Printre metodele de excizare enumeram:
⦁ Excizia chirurgicala cu examen histopatologic a nevilor atipici;
⦁ Distrugere prin radio/electrochirurgie;
⦁ Vaporizare laser CO2.
Tehnica de indepartare a alunitelor se alege de catre medic, metodele enumerate mai sus nefiind adecvate tuturor cazurilor. De pilda, in cazul unor alunite periculoase, alunite cancerigene (alunite cu coaja, alunite care sangereaza), se prefera intotdeauna excizia chirurgicala, care permite pastrarea unor margini de siguranta si efectuarea examenului anatomopatologic ulterior.
Indepartarea nevilor acasa
Exista o multime de sfaturi populare de indepartare a alunitelor acasa, insa eficienta lor nu este demonstrata, iar riscurile asociate unor asemenea practici sunt recunoscute de catre medici: cicatrici urate, infectii, favorizarea raspandirii melanomului catre alte zone ale corpului.
Nu te lasa pacalit de asa-zisele creme pentru eliminarea alunitelor; ele nu sunt eficiente, utile sau sigure.
Cum previi problemele medicale legate de alunite?
In primul rand, e important sa stii ca, desi unii nevi vor aparea oricum, numarul lor poate fi redus prin aplicarea protectiei solare cuvenite. Protectia solara este necesara la orice varsta si se realizeaza nu numai prin aplicarea de creme, ci si prin purtarea de imbracaminte protectoare: cele mai multe creme de protectie solara nu reusesc sa acopere intregul spectru al radiatiilor UV. Tine cont de faptul ca, pentru fata, trebuie sa ai o crema de protectie solara diferita decat cea pentru corp, pielea de pe fata fiind mai sensibila si expusa in mod continuu.
Un sistem imunitar sanatos este de asemenea important, caci el e cel care lupta impotriva celulelor atipice, care apar in organismul uman zilnic, si le indeparteaza, impiedicandu-le sa se transforme in cancer.
In al doilea rand, este esential sa cunosti si sa aplici cateva reguli privind monitorizarea nevilor deja existenti:
⦁ Autoexaminare lunara;
⦁ Consultarea dermatologului in cazul aparitiei unor modificari sau al unor nevi noi;
⦁ Examinarea periodica dermatoscopica;
⦁ Efectuarea hartii dermatoscopice digitale, la pacientii cu multi nevi si risc crescut de melanom.
Telemedicina in supravegherea leziunilor dermatologice
Evident, consultul dermatologic este de neinlocuit, dermatoscopia fiind metoda de electie pentru supravegherea nevilor si diagnosticarea melanomului cutanat, insa, in perioada in care accesul pacientilor la serviciile medicale este dificil, telemedicina poate contribui la identificarea cazurilor in care consultatia clasica este o urgenta si a celor in care ea poate fi amanata pentru o perioada scurta de timp.
De asemenea, prin intermediul serviciilor de telemedicina, pot fi facilitate comunicarea cu medicul curant si apelarea la o a doua opinie, cu folosirea dosarului medical si a investigatiilor deja efectuate, transmise in format digital.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
https://emedicine.medscape.com/article/1130783-overview#a1
https://www.uptodate.com/contents/overview-of-dermoscopy#H105442158
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2690513/
